Napoleon Bonaparte a fost un strateg militar si imparat al Frantei in secolul al XIX-lea. A redefinit hartile politice europene. Napoleon Bonaparte, cunoscut si ca “Micul Capitan,” a devenit prim consul in 1799 si ulterior imparat al Frantei in 1804. El a condus armatele franceze in numeroase razboaie, inclusiv cele din Razboaiele Napoleoniene. Cu reformele sale administrative si codurile legale, cum ar fi Codul Civil Napoleonic, a lasat o amprenta durabila asupra istoriei europene. Cu toate acestea, expansiunea sa a fost in cele din urma invinsa la Waterloo in 1815.
Filmul lui Ridley Scott, Napoleon, cu Joaquin Phoenix in rolul principal, incearca, asa cum ne-a obisnuit regizorul sa arate 3 dintre laturile personajului, vazuta prin lentilele proprii si personale. A reusit sau nu? O asemenea personalitate e greu de aratat in 3 ore de film. Asa ca, poate una dintre laturi a fost special lasata nedezvoltata. Dar, pana la urma, e viziunea lui si nu a noastra.
“If you look down, you will see a surprise. Once you see it, you’ll always want it.“
Josephine
Filmul are trei subploturi. Unul este imparatul, altul este generalul si altul este cel care isi iubeste sotia chiar daca l-a incornorat.
Latura administrativa si politica este prea putin dezvoltata in film, lucru reprosat si de alti cronicari. Nu vorbeste aproape deloc de reformele lui Napoleon. Chiar daca, spre exemplu, mergem pe partea dreapta cu masina pentru ca el a hotarat asta. Si asta e doar unul dintre exemple. Pana la urma e viziunea lui Scott. Cei care vor o viziune a lor in film ar trebui sa faca ei alt film cu Napoleon.
Generalul este foarte bine conturat. Strategiile lui, bazate in special pe surpriza si tunuri, pe mici pacaleli, sunt aratate in detaliu in filmul lui Ridley Scott si regizate asa cum regizorul ne-a obisnuit. Sunt scene de o violenta extrema, combinate cu scene epice. Costumele, modalitatile de lupta de pe vremea aceea, sunt aratate cu acuratete aproape istorica. Sunt cateva mici inadvertente, dar in principal, filmul respecta istoria. Ca o observatie personala, la Waterloo, cavaleria trebuia sa treaca de patratele formate de lancieri tocmai pentru a intarzia, si sa mearga sa atace mai departe nu sa se impotmoleasca acolo, ca oricum nu aveau cum sa sparga patratul. Asta ar fi facut Alexandru cel mare. Asta e, a piedut ca s-a grabit. Ar fi putut castiga.
Latura cea mai interesanta a filmului e reprezentata de iubirea dintre el si Josephine. O iubire carnala in mare parte marcata cu scene de sex prost. dar sunt amuzante fazele cand bate din picior sau merge in patru labe prin camera. Il umanizeaza. Decizia divortului e una politica. In continuare chiar si dupa divort gandul lui e tot la ea. Pana la urma moare cu numele ei pe buze, “France, army, head … army, my son, Josephine.“. Ridley Scott a prescurtat: “France…Army…Josephine”
Napoleon Bonaparte al lui Ridley Scott
As mai sugera ca alti cronicari care folosesc fraze ca sa prinda la tineri si spun ca scena in care el spune: “You think you are so great because you have boats.” e cringe, ar trebui sa vada exact semnificatia cuvantului inainte de a-l folosi. Napoleon e pana la urma o personalitate uriasa. Si daca regizorul a hotarat sa ne arate mai mult anumite aspecte ale vietii lui, eu sunt ok cu asta. Mi-a placut filmul. Si da, m-a convins si Joaquin Phoenix. Exact pe latura pe care a trebuit s-o exprime. Pana la urma, Napoleon e un film de Ridley Scott.
Tanase adrian
More Stories
Ozn si Trilobiti: Aventuri in anii 70 cu Ozzy
Norman Spinrad Agent of Chaos: O lume sub semnul Entropiei
Evenimente Bucuresti, in tara si lume la Stiri din Muzica