2023 s-a dus. De fapt mai sunt cateva ore. Era un obicei sa fac in fiecare an new year resolution. Dar se pare ca ultima rezolutie a fost in 2018. Am tot uitat. Deh, varsta! Si prea multe ganduri, probabil. Stiu, gandesc, ca intotdeauna prea mult. Si am asternut deja pe hartia asta virtuala denumita neconventional blog prea multe din aceste ganduri. sau prea putine. A fost un an dificil pentru lume, si parca nici eu nu am facut rabat de la treaba asta. Dar, cum eu sunt mult mai preocupat de lumea interioara…in raport cu cea exterioara, pot spune ca inima si creierul meu au facut mai mult politca si religie interne. In 2023? Ca dintotdeauna.
Te-am vazut 13 zile din 365 puiul meu. Dar in toate 365 te-am iubit si m-am gandit la tine. In toate celelalte 352 de zile mi-a lipsit ba o mana, ba un picior, ba jumatate din inima asta care bate aritmic 24 de ore din 24. Dar bate in codul Morse. Si se citeste: Clara.
Am avut aproximativ 70 de concerte in 2023. Festivaluri, cluburi. In baie nu am cantat deloc. Am vazut 5 tari anul asta, in 3 dintre ele am cantat. Tapinarii au lansat si doua piese noi.
Am baut aproximativ 1300 de beri. Dar nu m-am grabit. Sunt atat de putine pentru ca am avut si pauze lungi.
Am pierdut un prieten, un alt prieten. Drum bun prieten drag. Eram cei 3 muschetari. Am ramas doi.
Am baut 20 de litri de apa pe saptamana. In total…960 de litri de apa. Planeta inca se invarte. Am fumat vreo 600 de pachete de tigari. Plamanii nu s-au razvratit inca.
Am avut vreo 700 de dureri de spate pentru ca si oasele au implinit 45 de ani.
2023 vs 2024
Dar sufletul cred ca inca are 20.
Am mers in 2372 de locatii, pe jos, cu metroul, cu masina, cu avionul sau cu trenul.
De cate ori am zambit nu stiu exact. Dar nu va speriati, sincer, nu stiu nici de cate ori am plans. S ar putea sa fi fost de mai multe ori. Da, si barbatii plang. Se spune ca aia adevarati.
Am fost om in 2023, am fost artist, am fost tata cand am apucat. Am stat singur cu mine dar am si avut prietenii aproape. V-am avut si pe voi, de cealalta parte a scenei. Am iubit, iubesc dar inca nu am invatat sa urasc. Nu astept anul 2024 sa invat asta. Nu vreau sa invat asta.
Am innoit hainele, masina e aceeasi, iar sufletul a ramas tot acolo…in 2018, probabil.
In 2024 vreau sa te vad mai des copilul meu. Voi face tot posibilul. Tot in 2024 vreau sa mai lansez cateva piese, sa ma reapuc de treaba cu Semne si sa continui sa scriu in acest blog. Sa continui romanul. Si sa invat sa merg in doua picioare, cum ar fi spus Matache. Desi, ar trebui sa invat sa respir.
Ne vedem la concerte, ne vedem diseara in Quantic la revelion si, cu luminile din minte aprinse, ne citim aici, pe blog. In rest, e destula galagie in noi ca sa mai dam si cu petarde. Iar viata e prea scurta pentru a fi suparati si stresati tot timpul. Now, blink!
Tanase adrian
More Stories
Foc si Apa in regatul lui Keltios. Moartea Regelui.
Unicorn vs cavalerii dragonilor. Batalia pentru Tellima
From, Saw, Hysteria si The Watchers: Groaza si Supravietuire